Câți dintre noi nu suntem obișnuiți să auzim în jurul nostru termeni precum „poluare”, „încălzire globală”, „efect de seră” sau „emisii de carbon”? Câți dintre noi nu avem impresia că umanitatea se îndreaptă spre pieire și totul pare a fi din ce în ce mai grav? Dacă te afli într-una din situațiile de mai sus, ei bine, articolul acesta este dedicat ție și trebuie neapărat să îl citești pentru a observa că situația nu este așa cum poate ne-am obișnuit noi să credem.

Societatea umană se caracterizează printr-un puternic fenomen de poluare-până aici, în mod ironic, nimic neobișnuit. Cu toții știm faptul că marile industrii ale lumii, pe lângă faptul că se pot lăuda cu o mega producție, sunt și cele care poluează cel mai mult,  exploatând din plin resursele naturale ale globului. Deversări de substanțe chimice în apele lumii, distrugerea biosistemelor, boli grave provocate de aerul poluat, acestea sunt doar câteva din efectele negative pe care poluarea le are asupra naturii. Dacă dăm un mic search pe Google, imaginile nu lasă loc de interpretări. Pentru unii imagini apocaliptice, pentru alții ignoranță și nepăsare, am ajuns totuși în punctul în care trebuie să zicem stop, să ne oprim și să lăsăm Terra să respire, așa cum și noi ne dorim să ne odihnim după ce am avut o zi încărcată. Și când zic acel stop, nu este de ajuns să ne oprim și să observăm situația, ci să luăm și deciziile corecte pentru a îndrepta situația. Și cum putem face asta? Înlocuind evident  “bad habbits”-urile cu „good habbits”.

În acest sens, vă pot oferi și exemple de decizii care vor schimba în timp, situația Globului. Fostă zonă importantă din punct de vedere economic, Bazinul Ruhr trece printr-o amplă reamenajare teritorială. Dezvoltarea potențialului cultural și turistic, dar și construirea unor piste de biciclete care leagă marile orașe ale statului german, sunt doar câteva dintre inițiativele care reduc atât poluarea, dar încurajează germanii să adopte un stil de viață sănătos și echilibrat. Un alt exemplu este Austria care, în plină pandemie, în luna aprilie a anului 2020, a închis ultima sa termocentrală ce funcționa pe bază de cărbune, având drept obiectiv ca în anul 2030, să utilizeze pentru producerea energiei DOAR resurse regenerabile (sursa: Romanialibera.ro). Această inițiativă se dorește nu doar a susține economia statului austriac, ci și eliminarea emisiilor de carbon ce pot distruge mediul înconjurător.

Deși România se află în topul celor mai poluate atmosferic state europene și la coada clasamentului în ceea ce privește interesul acordat pentru susținerea mediului și a climei, totuși, pentru că întotdeauna există și un totuși, veți rămâne surprinși că statul român își dorește o schimbare și aducerea României la  nivelul statelor europene dezvoltate. Plăcut surprins am rămas și eu să aflu că un interes acordat pentru un stil de viață mai bun și un mediu din ce în ce  mai curat a plecat din Cluj, chiar de la primarul orașului, Emil Boc. Acesta este de părere că putem lupta împotriva poluării prin eliminarea centralelor de apartament și realizarea unui sistem  public de termoficare. Astfel Emil Boc este de părere că prin această decizie la nivel local, nu doar că vom fi mai „prietenoși” cu mediul, ci vom adopta și energia verde, o energie adoptată de foarte multe state europene. (sursă: Ziare.com). Acest lucru nu va presupune desființarea centralelor de apartament deja montate de către clujeni, ci va fi valabilă pentru blocurile care vor fi construite după data adoptării legii.

Destul de îndrăzneață, aș putea-o numi, pentru un stat care nu este așa dezvoltat, însă este un pas destul de mare în dezvoltarea României. Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București a realizat un studiu comparativ între centralele de apartament și sistemul centralizat de termoficare și a ajuns la concluzia că un sistem comun de încălzire este mult mai avantajos din punct de vedere social, economic și nu are aceiași nocivitate ca centralele de apartament, reducându-se astfel emisiile de carbon. Prin acest lucru se elimină și o posibilă taxă stabilită pentru poluatori, adoptată în alte state europene, cunoscută sub denumirea de Legea Poluatorului. 

Valentin Vițalariu, directorul general al RADET-ului afirmă că “nimeni până acum nu v-a luat o taxă pentru că dumneavoastră dați la coș, la nivelul vecinului de deasupra dumneavoastră, noxe. El nu poate să își deschidă fereastra vara, când vă produceți apa caldă, pentru că îi dați în nas noxele. Azi nu vă pune nimeni să plătiți. Nu se știe ce se va întâmpla mâine"(sursa: Profit.ro).

Controverse și dispute pe acest subiect au fost și în trecut se pare, când Premierul Victor Ponta a dorit introducerea unei taxe pentru poluare, lucru ce nu a avut finalitate. Cea ce este cu adevărat important este faptul că în urma studiilor realizate în țara noastră, s-a dovedit faptul că centralele termice pe bază de gaz cresc mortalitatea de cancer de peste 4 ori. Astfel,  Prof. dr. docent Gheorghe Benga, după 15 ani de studii realizate, ne avertizează că centralele de interior sunt mult mai periculoase decât cele de la exterior, eliminând 70 de produși cancerigeni (sursa: Libertatea.ro). Soluții se pare că s-au găsit pentru a  minimiza riscul cancerigen: o clapetă gravitațională. Mai exact, toate centralele de apartament vor fi branșate la o tubulatură comună, fiecare țeavă  având o clapetă gravitațională, evitând astfel eliberarea gazelor provocate de centralele vecinilor în apartamentul nostru. Această soluție a fost propusă de Academia de Studii Europene (ASE) București în cadrul unei conferințe realizate în 19 octombrie 2017.

Mult mai actuală este declarația Ministrului Mediului, Tanczos Barna, care declara în cadrul unei emisiuni televizate că: În București, de 20 de ani cel puțin, nu s-a luat nicio măsură pentru reducerea poluării nici pe poluarea industrială, nici pe poluare casnică din încălzirea rezidențială. Sunt din ce în ce mai multe centrale termice individuale pentru că nu merge sistemul centralizat de termoficare. Noi am propus Primăriei să nu mai emită nicio autorizație de construire fără centrală comună, cel puțin la nivel de bloc, pentru că o centrală pentru fiecare apartament, aduce poluarea la nivelul solului, mai aproape de sol. Cu cât aceste centrale sunt mai jos, cu atât este mai rău. Cu cât aceste centrale au un coș la 40 - 50 metri, cu atât e mai bine” (sursa: Digi24.ro).  

În acest sens, Ministrul Mediului se declară pro centralelor comune, remarcând totodată faptul că trebuie luate și alte măsuri pentru reducerea poluării cum ar fi reducerea traficului rutier care se face vinovat pentru poluarea unui oraș mare în proporție de 60-70%. Drept exemplu, ministrul Tanczos Barna a oferit situația orașului Bruxelles, care în zilele de duminică a interzis utilizarea mașinii personale pentru deplasare, în favoarea autobuzelor, tramvaielor, a bicicletelor sau a mersului pe jos.

Concluzionând, cu ajutorul celor menționate anterior, am putut observa opiniile diferitelor părți implicate în astfel de probleme, opinii bazate pe argumente solide și totodată, s-a remarcat dorința statului român de a modifica situația actuală și de a oferi românilor o viață sănătoasă într-un stat prosper. Acest lucru se poate concretiza prin eliminarea centralelor de apartament, care oferă dezavantaje de natură economică, medicală și socială și introducerea unui sistem central de termoficare.  Este un prim pas spre evoluție și spre rezolvarea problemei poluării care este de interes global.  Până la rezolvarea acestei probleme, motivația noastră, a cetățenilor și faptul că ne dorim ca schimbarea să se realizeze prin noi, rămân singurii piloni ai unei societăți sănătoase, pline de speranță, dezvoltate și echilibrate.

Std. Gheorghe Balmuș
Facultatea de Geografie și Geologie, UAIC Iași